Abcesul dentar reprezintă o colecție de lichid care se dezvoltă în interiorul unui țesut din zona maxilară sau gingivală, o formă de infecție dentară care apare atunci când bacteriile invadează structurile profunde ale dintelui ori ale gingiei. Caria profundă, traumatismul dentar și igiena orală deficitară sunt factorii care favorizează apariția abcesului dentar. În lipsa tratamentului, colecția purulentă localizată la nivel dentar poate determina numeroase complicații și simptome neplăcute. Orice persoană care manifestă dureri dentare accentuate și observă inflamații semnificative trebuie să se adreseze unui medic stomatolog înainte de a experimenta alte simptome, precum febră sau dificultăți la masticație.
Ce este abcesul dentar
Un abces dentar definește o zonă cu puroi acumulat la nivelul rădăcinii dentare ori în țesuturile parodontale. Specialiștii în patologie oro-maxilo-facială atribuie apariția sa colonizării bacteriene, pornind de la carii profunde, microfisuri dentare sau leziuni traumatice care lasă nervul descoperit. Bacteriile pot migra din cavitatea bucală către pulpa dintelui, iar sistemul imunitar reacționează prin formarea unui focar inflamator. Infecția la măsea se poate recunoaște prin dureri spontane și intense, accentuate la atingerea dintelui sau la contactul cu alimente reci ori calde.
Tipuri de abcese dentare
Abcesul dentar se poate clasifica în funcție de localizare și de structurile anatomice implicate. Prima grupă cuprinde leziunile situate la nivel gingival, în spațiul dintre dinte și țesuturile moi. A doua categorie include abcesele asociate ligamentelor și osului de susținere, denumite parodontale. A treia formă, abcesul periapical, este întâlnită la vârful rădăcinii și este deseori provocată de carii profunde ori fracturi care expun pulpa la agenți patogeni. Manifestările pot fi similare, precum durere, roșeață, secreție purulentă și disconfort la masticație, însă tratamentul variază.
Abcesul gingival
Abcesul gingival indică o colecție purulentă care afectează stratul superficial al gingiei și care generează roșeață, tumefiere și o senzație de presiune locală. Un factor declanșator este acumularea plăcii bacteriene, care determină mici zone de inflamație la marginea gingiei. Resturile alimentare și tartrul agravează starea, favorizând infecția la gingie. Pacientul poate raporta un gust neplăcut, iar uneori apare puroi la gingie sub forma unei deschideri punctiforme. Consultul stomatologic relevă stadiul infecției și localizează posibilul dinte implicat.
Abcesul parodontal
Abcesul parodontal implică structurile de susținere ale dintelui, inclusiv ligamentul periodontal și osul alveolar. Colonii bacteriene se dezvoltă în zone unde gingia este desprinsă de pe suprafața rădăcinii dentare și generează disconfort accentuat și potențial ridicat de pierdere a stabilității dintelui. Anumiți pacienți pot observa o pungă cu puroi la nivelul dintelui, sângerare la periaj și gust metalic în gură.
Abcesul periapical
Abcesul periapical apare în regiunea vârfului rădăcinii dentare, în urma pătrunderii bacteriilor în camera pulpară prin carii extinse sau fisuri. Pulpa dentară se inflamează și se necrozează, iar organismul încearcă să delimiteze infecția în spațiul periapical. Abcesul periapical se manifestă prin durere pulsatilă, intensă și persistentă, care poate iradia spre ureche sau gât. Uneori, pacientul simte o presiune care dă senzația de dinte alungit. Drenajul spontan se poate produce dacă structurile osoase sau gingivale cedează. Scurgerea de puroi printr-un canal sinusal nu înseamnă însă rezolvarea problemei, deoarece sursa rădăcinii infectate rămâne activă. Tratamentul implică, de obicei, terapie endodontică, alături de administrarea de antibiotic pentru abces dentar, numai dacă medicul apreciază necesitatea. Extracția este luată în considerare doar când dintele nu mai poate fi salvat.
De ce apare abcesul dentar – Cauze
Factorii care conduc la apariția unui abces dentar includ carii profunde, fracturi dentare, gingivita netratată și o serie de particularități individuale. Smalțul dentar afectat lasă bacteriile să intre în zonele interne ale dintelui, iar infecția se dezvoltă atunci când microorganismele se înmulțesc necontrolat. Igiena deficitară și consumul excesiv de zahăr cresc aciditatea orală, determină subțierea smalțului și cresc, astfel, predispoziția la infiltrare microbiană.

Simptomele abcesului dentar
Un abces dentar generează semne clinice care nu pot fi ignorate. Durerea intensă, pulsatilă sau ascuțită, ce se agravează la atingerea dintelui sau la consumul de alimente dulci ori fierbinți, constituie un semnal principal. Disconfortul dentar este uneori însoțit de edem în zona afectată, umflătura fiind observată pe față. Dacă infecția ajunge la țesuturile înconjurătoare, se poate instala febra, iar ganglionii limfatici regionali devin sensibili.
Cum se pune diagnosticul pentru abces dentar
Stomatologul evaluează suprafața dintelui și gingiei, observă prezența unei colecții purulente și folosește instrumente pentru a verifica sensibilitatea la atingere. O radiografie periapicală poate releva zone întunecate, semn al distrugerii osoase, fapt ce indică localizarea abcesului. În unele cazuri, se recurge la o radiografie panoramică, pentru o imagine de ansamblu a maxilarelor și a tuturor dinților. Diagnosticul diferențial distinge între abcesul dentar și alte patologii, precum chisturi sau tumori odontogene. După confirmare, se elaborează un plan terapeutic adaptat severității, care poate cuprinde drenaj, tratament endodontic ori chiar extracție.
Este încurajată vizita la medicul stomatolog la apariția oricărui semn de puroi la măsea sau pentru dureri dentare acute. Prezența rapidă la cabinet ajută la gestionarea promptă a inflamației și previne eventuale agravări.

Tratament abces dentar
Îngrijirea unui abces dentar implică manopere destinate eliminării infecției și reducerii durerii. Prima etapă constă în drenaj, soluție prin care se elimină puroiul și se scade presiunea din zona afectată. Medicul poate efectua un tratament endodontic, curățând și obturând canalele radiculare, cu scopul de a bloca recontaminarea. În funcție de sensibilitatea agenților patogeni și de starea generală a pacientului, se poate prescrie antibiotic. Analgezicele și antiinflamatoare pentru infecții dentare pot completa schema de tratament. Dacă stadiul infecției este avansat, iar structura dintelui a suferit distrugeri iremediabile, se ia în calcul extracția.
Tratament chirurgical pentru abces dentar
Intervenția chirurgicală se recomandă în situații cu evoluție severă sau când metodele conservative nu asigură vindecare. Chirurgul incizează aria umflată și drenul creat permite evacuarea lichidului purulent. Dacă dintele implicat prezintă leziuni irecuperabile, se recurge la extracție, prevenind difuzarea infecției. Se poate practica și rezecția apicală, procedură prin care se înlătură vârful rădăcinii și zona inflamată.
Medicamente pentru abces dentar
Administrarea de medicamente are rolul de a controla infecția și de a diminua durerea. Se folosesc antibiotice pentru infecții dentare atunci când există risc de răspândire sistemică, semne de febră ori umflătură extinsă. Lista cu antibiotice pentru dinți include substanțe cu acțiune pe spectru larg, precum amoxicilina sau clindamicina, dar decizia aparține medicului după evaluarea clinică. Pacientul nu trebuie să își administreze antibiotic la întâmplare, deoarece expunerea necontrolată conduce la rezistență microbiană și poate avea și alte consecințe nedorite. Antiinflamatoarele sunt, de asemenea, folosite pentru a reduce edemul și durerea, adesea susținând recuperarea. O atitudine corectă presupune însă drenaj și terapie endodontică sau chirurgicală.
Tratament abces dentar acasă
Metodele de auto-îngrijire la domiciliu pot atenua anumite simptome, însă nu pot înlătura complet procesul patologic. Unii pacienți utilizează apa cu sare pentru puroi la măsea, deoarece soluția salină reduce temporar inflamația și ajută la curățare. Infuzii de plante cu proprietăți calmante, precum mușețelul, pot reduce senzația de disconfort pe termen scurt. Recomandarea specialiștilor este să nu se recurgă exclusiv la metode la domiciliu, întrucât drenajul profesional și tratamentul endodontic sau chirurgical rămân pilonii fundamentali pentru vindecare. Orice încercare de a stoarce punga purulentă acasă poate agrava inflamația și poate produce diseminare bacteriană.
În cât timp trece un abces dentar?
Durata vindecării unui abces dentar depinde de profunzimea infecției, de capacitatea organismului de a reacționa și de rapiditatea intervenției stomatologice. Dacă pacientul beneficiază de un tratament imediat al infecției dentare, ameliorarea simptomelor apare în scurt timp, mai ales după drenaj și inițierea terapiei cu antibiotice.
În mod uzual, se observă îmbunătățiri semnificative în primele 48 de ore de la începerea administrării unui antibiotic pentru dinți, cu condiția ca agentul bacterian să fie sensibil la substanța aleasă. În cât timp își face efectul antibioticul la măsea depinde însă de farmacocinetica medicamentului și de gradul de rezistență a microflorei. Factorii care întârzie vindecarea sunt imunitatea scăzută, afecțiunile sistemice sau persistența unei surse locale nerezolvate, precum o fractură radiculară ori o carie neobturată corect.
Abces dentar copii
La copii, un abces dentar necesită atenție specială, deoarece structura dentară temporară influențează dezvoltarea viitorilor dinți permanenți. Abces dentar copii poate să apară la dinții de lapte care prezintă carii extinse ori la cei care au suferit traumatisme. Copiii manifestă uneori simptome precum febră, agitație și refuzul de a mânca, pentru că durerea îngreunează masticația. Unele semne includ umflături locale și hiperestezie la atingerea zonei. Părinții nu trebuie să aștepte remisiunea spontană, deoarece infecția poate avansa.
Cum putem preveni abcesul dentar
Prevenirea apariției unui abces dentar implică menținerea unei igiene orale corespunzătoare și controale stomatologice regulate. Periajul de două ori pe zi cu o pastă cu fluor elimină placa bacteriană și resturile alimentare, ceea ce reduce riscul de formare a cariilor, principalul factor de risc pentru un abces dentar. Persoanele care descoperă o carie sau o fisură dentară trebuie să se programeze imediat la stomatolog, pentru a evita progresul către o infecție măsea. Este important, de asemenea, să se evalueze periodic lucrările dentare, deoarece o obturație incorect adaptată poate genera infiltrare microbiană.

Dr. Ciprian Calciu răspunde la întrebări:

