Gingivita - Cauze, Simptome și Tratament pentru gingivita

Sănătatea gingiilor și a dinților reflectă starea generală a sănătății tale. Gingiile sănătoase sunt ferme, au o culoare roz închis, nu sângerează și nu prezintă niciun semn de durere. Dacă gingiile sunt sensibile la atingere, inflamate și sunt de culoare roșu-închis, atunci este posibil să suferi de gingivită. Află, în continuare, mai multe despre cauzele și simptomele gingivitei și descoperă cum poate fi prevenită și tratată pentru a-ți păstra sănătatea orală în stare optimă.

Ce este gingivita

Gingivita este o afecțiune stomatologică frecventă, caracterizată de inflamația superficială a gingiilor. Netratată, gingivita poate evolua în parodontită, o formă mai severă a bolii gingivale. În cazuri grave, parodontita poate duce chiar la pierderea dinților. Spre deosebire de parodontită, gingivita poate fi tratată și vindecată dacă este depistată la timp.

De ce apare gingivita - Cauze

De obicei, gingivita este cauzată de infecțiile bacteriene. Placa bacteriană acumulată în exces irită gingiile și provoacă inflamație și durere. În afară de infecțiile bacteriene, gingivita mai poate apărea din următoarele cauze:

• Infecții virale sau fungice;
• Reacții alergice;
• Reacții ale organismului la corpuri străine (de exemplu, proteze dentare).

Gingivita este mai des întâlnită la următoarele categorii de pacienți:

• Femeile însărcinate;
• Pacienții care suferă dereglări hormonale (legate de sarcină, ciclu menstrual sau anticoncepționale);
• Pacienții cu igienă orală precară;
• Pacienții cu probleme dentare care fac periajul dentar dificil;
• Pacienții cu diabet zaharat;
• Pacienții cu istoric familial de afecțiuni gingivale.

Factorii de risc ai gingivitei

Factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta gingivită sunt:

• Obiceiuri nesănătoase care influențează sănătatea orală;
• Fumatul;
• Vârsta înaintată;
• Sindromul de gură uscată (xerostomie);
• Alimentația necorespunzătoare;
• Lucrări dentare care nu se potrivesc pacientului;
• Probleme de sănătate care afectează imunitatea;
• Factori ereditari;
• Anumite medicamente pot contribui la dezvoltarea gingivitei deoarece modifică fluxul normal salivar (medicamente pentru epilepsie sau cancer, blocante ale canalelor de calciu, anticoncepționale etc.).

Tipuri de gingivită

Gingivita este clasificată în funcție de:

• Cum arată gingiile (aspectul clinic) – de exemplu, gingivita care provoacă sângerări;
• Cauza care provoacă gingivita (aspectul etiologic) – de exemplu, gingivita cauzată de infecții bacteriene;  
• Durata gingivitei – poate fi acută sau cronică.

Tipurile principale de gingivită sunt următoarele:

• Gingivita indusă de acumularea de placă dentară;
• Gingivita infecțioasă – care apare din cauza infecțiilor, reacțiilor alergice, sau din cauza unor obiecte străine în cavitatea bucală.

Cum se manifestă gingivita - Simptome

Simptomele gingivitei sunt vizibile și includ:

• Gingiile inflamate;
• Gingiile de culoare roșu-închis;
• Gingiile care sângerează ușor în timpul periajului sau folosirii aței dentare;
• Gingiile retrase;
• Respirația urât mirositoare (halitoza);
• Gingiile decolorate;
• Gingiile sensibile și dureroase la atingere;
• Gingiile moi.

Cum se pune diagnosticul pentru gingivită

Diagnosticul pentru gingivită se face în timpul consultului stomatologic. Medicul dentist verifică aspectul gingiilor (dacă sunt umflate sau sângerează), adâncimea spațiului dintre gingie și dinte, mișcarea, sensibilitatea și alinierea dentară. De asemenea, examinează osul maxilarului și existența plăcii bacteriene și a tartrului.

Dacă este necesar, se pot recomanda teste suplimentare pentru a verifica existența parodontitei. Acestea ajută la stabilirea unui diagnostic corect și la adaptarea tratamentul la nevoile specifice ale pacientului.

Consultul stomatologic este foarte important în prevenirea și diagnosticul problemelor gingivale. Depistată la timp, gingivita poate fi tratată și vindecată, evitând complicațiile mai grave. Programează-te chiar acum la un consult stomatologic.

Complicații ale gingivitei

Gingivita netratată poate duce la complicații serioase care afectează și celelalte structuri (osul maxilarului, ligamentele parodontale, dinții etc.). Complicațiile gingivitei includ:

• Abces sau infecții la nivelul gingiilor sau osului maxilarului;
• Parodontoza;
• Recidivarea gingivitei;
• Ulcerații ale gingiilor.

Tratamentul corect și respectarea recomandărilor medicului stomatolog pot preveni aceste complicații. În plus, controalele regulate la dentist și o igienă orală corectă ajută la prevenirea complicațiilor.

Gingivita la copii

Riscul de apariție a gingivitei la copii este influențat de vârsta și stadiul de dezvoltare al acestora. Alte cauze ale gingivitei la copii pot fi purtatul aparatului dentar sau malocluzia dentară.

În timpul erupției dinților de lapte, gingiile se pot inflama și sângera ușor. Inflamația este temporară și nu reprezintă un motiv de îngrijorare. La preșcolari, riscul de gingivită este destul de mic, însă acesta crește pe măsură ce copilul se apropie de pubertate. Preadolescența și adolescența sunt perioadele cu cel mai mare risc de apariție a afecțiunii, deoarece hormonii sunt într-o creștere rapidă, iar gingiile devin mai sensibile și mai susceptibile la infecții, chiar și în cazul unei igiene dentare corecte.

Simptomele gingivitei la copii nu se manifestă la fel de intens ca la adulți. Copiii au gingiile în mod natural mai bombate, iar o umflătură ușoară nu indică neapărat prezența unei infecții sau inflamații grave. Părinții pot observa următoarele simptome la copii:

• Sângerare în timpul periajului;
• Disconfort în timpul masticației;
• Gingii de culoare închisă;
• Gust neplăcut în gură;
• Respirație urât mirositoare, chiar și după periaj

Pentru tratarea gingivitei la copii, primul pas este identificarea cauzei care provoacă inflamația. Simptomele se vor ameliora odată ce factorul cauzal este eliminat și este prescris tratamentul adecvat. În timpul erupțiilor dentare, se pot folosi gelurile calmante, pentru a reduce disconfortul și a preveni inflamația.

Ca și în cazul cariilor, cea mai bună metodă de prevenție a problemelor gingivale la copii este o igienă orală corespunzătoare. Periajul regulat al dinților, de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara, ajută la eliminarea plăcii bacteriene. Periajul copiilor trebuie să fie supravegheat de părinți până la vârsta de 7-8 ani, pentru a se asigura că tehnica este corectă și că dinții sunt curățați în mod adecvat. Pe lângă periaj, ața dentară este esențială deoarece ajută la curățarea zonelor dintre dinți unde periuța nu poate ajunge. Consultul periodic cu medicul pedodont poate depista din timp problemele dentare.

O rutină zilnică de îngrijire orală și consultul regulat contribuie semnificativ la menținerea sănătății țesuturilor gingivale și la prevenirea afecțiunilor dentare pe termen lung.

Tratament pentru gingivită

Tratamentul pentru gingivită are rolul de a controla infecția și de a restabili sănătatea dinților și gingiilor. Medicul dentist va identifica principalii factori care cauzează inflamația gingivală și va prescrie tratamentul adecvat pacientului. 

Curățarea dinților

Igienizarea dentară este cea mai importantă pentru prevenirea și tratarea gingivitei. Igienizarea dentară implică o serie de proceduri realizate de medicul stomatolog pentru a îndepărta tartrul, placa bacteriană și petele de pe dinți.

Detartrajul are rolul de a elimina tartrul de pe suprafața dinților și din jurul gingiilor, un factor major în dezvoltarea gingivitei. Periajul profesional ajută la curățarea profundă a dinților, îndepărtând orice resturi de placă bacteriană și tartru care nu pot fi îndepărtate prin periajul zilnic acasă. Metoda airflow este o tehnică blândă pentru gingii, care ajută la reducerea inflamației și disconfortului.

O altă metodă mai modernă și mai puțin invazivă pentru îndepărtarea tartrului și a bacteriilor de pe dinți este tratamentul cu laser. 

În cazuri mai complexe, medicul stomatolog poate ajusta, repara sau chiar îndepărta lucrările dentare care favorizează apariția gingivitei.

După tratamentul stomatologic, medicul va recomanda un protocol de igienă dentară care trebuie urmat acasă (paste de dinți speciale pentru gingivită, periaj regulat, ață dentară, apă de gură antiseptică etc.). 

Tratament medicamentos

Doar la recomandarea medicului specialist, se poate prescrie tratamentul oral cu antibiotice pentru a combate bacteriile care cauzează infecția.

Chirurgie

În cazurile severe, mai ales când există deteriorări ale țesuturilor de susținere ale dinților, se poate recomanda și intervenția chirurgicală.

Cum previi apariția gingivitei

Pentru a preveni gingivita, urmează aceste sfaturi:

• Periază dinții cel puțin de două ori pe zi și nu uita să cureți și gingiile, limba și cerul gurii;
• Schimbă periuța de dinți o dată la fiecare trei luni;
• Folosește ața dentară pentru a curăța spațiile interdentare, unde periuța nu poate ajunge;
• Folosește apă de gură antiseptică;
• Renunță la fumat, deoarece poate agrava sănătatea gingiilor și poate contribui la apariția gingivitei;
• Limitează consumul de alimente și băuturi cu mult zahăr, inclusiv alcoolul, deoarece favorizează dezvoltarea bacteriilor care provoacă gingivita;
• Mergi la dentist cel puțin o dată pe an pentru un control regulat și pentru prevenirea unor afecțiuni dentare mai grave.

Întrebări frecvente privind gingivita

Află în cât timp se vindecă gingivita, ce riscuri sunt asociate cu netratatea sa, cum poate afecta sarcina și ce tratamente sunt cele mai eficiente pentru a o controla.

Sursa foto: Unsplash, Freepik

Bibliografie:

·       www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/gingivitis, accesat la 28.02.2024;

·       www.medicalnewstoday.com, https://www.medicalnewstoday.com/articles/241721, accesat la 28.02.2024;

·       my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10950-gingivitis-and-periodontal-disease-gum-disease, accesat la 28.02.2024;

·       www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gingivitis/symptoms-causes/syc-20354453, accesat la 28.02.2024.